About

Revenirea la sistemul de invatamant dinainte de 1989!

INCOERENTA IN STABILIREA OBIECTIVELOR, LIPSA DE VIZIUNE SAU REA-VOINTA?

De 20 de ani asistam indiferenti sau / si neputinciosi la degradarea sistemului romanesc de invatamant, la o deriva institutional-functionala. Asistam la tot felul de reforme initiate de personajele trecatoare care se perinda pe scaunele din varful ierarhiei ministerului Educatiei. O succinta trecere in revista carmutorilor viitorimii romanesti si nu e nevoie de mai multe cuvinte!

Ministerul hai sa-l numim al Educatiei (el a suferit modificari inclusiv de denumire - la data de 15 ianuarie 2010, Ministerul Educației și Cercetării a preluat atribuțiile Ministerului Tineretului și Sportului și s-a transformat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. După preluare, Ministerul Educației avea șase secretari de stat și 691 posturi, pe lângă demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului - nu doar de structura si orientare, modificari care se simt din plin in educatia generatiile beneficiare ale acestui sistem). Sistemul, bugetat in proportie covarsitor de mare de la bugetul de stat, adica din bani publici, ne duce firesc la ideea ca numai cine nu vrea nu invata, ba mai mult decat atat, daca nu vrea legislatia in vigoare il obliga. Nu spun ca nu ar trebui sa fie asa. Dimpotriva, invatatmant de 10 clase obligatoriu si gratuit asa dupa cum sustine legislatia romaneasca in vigoare. Problema consta in cine si ce ii invata pe copii Romaniei.

De mai bine de 20 de ani optam mereu pentru schimbare de dragul schimbarii, fara sa avem coerenta si strategie, cum de altfel nu vedem coerenta in politicile de guvernare. Aceasta incoerenta are ca si consecinta generatii de copii dezorientati si fara orizont, generatii de adulti fara perspectiva si ce e mai grav decat lipsa de perspectiva este si lipsa de radacini. Este una din cauzele fundamentale a ceea ce suntem astazi ca natie, ca popor.

• Comparatie intre ceea ce am fost si ce suntem (BAC… neintegrare profesionala etc)
• Pseudoelita
• Intelectualii de ieri si de azi. Academicienii / doctorii de ieri si e de azi. Plagiaturile.

“Diferenta intre oameni cu si fara cultura generala este ca cei care au cultura generala gasesc solutii”

Profesionistii - specialisti in domeniul lor. Specializarea pe domeniu pana la perfectiunea pe detaliere determina o incapacitate de adaptare si de integrare, o incapacitate de supravietuire fara reletionarea cu ceilati “specialisti”, un soi de autism daca pot sa ma folosesc de aceasta sintagma, o dependenta de ceilalti “specialist” pentru celelalte domenii ale vietii, astfel incat am ajuns sa trebuiasca sa fim invatati cum sa mancam sanatos cum sa ne imbracam, cum sa ne crestem copiii, am ajuns sa avem nevoie de sfaturile specialistilor in fiecare din activitatile banale ale vietii. De exemplu. Haideti sa fim sobri! Au venit pe lume prunci dintotdeauna fara sa fie nevoie de medic obstretician cu 6 ani de facultate si inca multi ani de specializare. E o nastere normala, banala, NATURALA. Cred ca ar fi necesar sa ne reconsideram nevoile si sa reincepem sa traim NORMAL.

Daca ar fi sa ne luam dupa Institutul National de Statistica (INSSE) referitoare la cifrele inregistrate in sistemul de invatamant, am fi tentati sa concluzionam cam asa: In conditiile in care numarul cadrelor didactice a ramas aproximativ constant de-a lungul anilor (cu fluctuatii de la -5% la +3% de la an la an), Romania inregistreaza o scadere cu 15% a populatiei scolare comparativ cu anul 1990, procent pe care il regasim si in cadrul analizei pe nivele de educatie, insa remarcam (era imposibil sa nu o facem – stiti zicala: nu are auzul fin cel ce aude tunetul - ) o crestere infioratoare a numarului de studenti. (79% - peste 700 000 de studenti diferenta, dintre care peste 200 000 de studenti la invatamant la distanta). O stim deja, o observam zi de zi in jurul nostrum, insa cifrele parca ma strang in spate! Goana dupa studii superioare, goana dupa diplome si foamea de bani a universitatilor a dus la scaderea calitatii actului educational, la furnizarea de generatii slab pregatite profesional, dovada sta incapacitatea de integrare pe piata muncii a absolventilor de studii superioare si procentul mare de someri cu studii superioare. De mentionat si faptul ca domeniile de scolarizare / specializare nu corespunde decat in mica masura cu domeniile de absortie a fortei de munca. Studentii, in cazul in care reusesc sa isi gaseasca loc de munca, nu profeseaza in domeniul in care au fost pregatiti. Intuim fara a mai avea curajul de a face calculi financiare risipa de resurse alocate pe parcursul procesului de educatie. Acesti bani ar trebui imputati cuiva. Dar cui, caci responzabilitatea actului de educatie o poarta Nimeni, diverse echipe ministeriale apartinand diferitelor guvernari de diferite culori politice. Si nici una dintre ele nu a platit pentru dezastrul pe care il inregistram acum in procesul educational.
• Nivelul mediu mult mai ridicat in trecut
• Structura anului scolar din trecut care respecta nevoile de odihna ale copilului.

Revenirea la normalitate are sanse reale de reusita, mai ales daca luam in considerare ca una din masurile ce consideram ca se impun – reinfiintarea scolilor profesionale – se implementeaza incepand cu anul scolar 2012.

Un sondaj privind invatamantul din România a aratat ca 95% din cei care au raspuns intrebarilor considera ca „şcoala profesionala traditionala era mai buna decat tot ce a fost pus în locul ei începand cu 2003″.

• Exodul creierelor naste pustiul din sufletul tarii. Asa ne-au indemnat carmuitorii natiei in ultimii ani. Daca nu reusim sa ne realizam profesional si personal intre granitele Romaniei, pe pamantul natal, sa plecam. Numai ca, plecand, am pustiit poporul de valoarea lui, l-am lasat o masa amorfa fara identitate nationala. „Partir, c’ est mourir un peu.” (Edmond Haraucourt)

• Din cauza politicilor de remunerare a cadrelor didactice, au ajuns sa opteze pentru aceasta meserie doar cei fara alta alternatia, doar cei care nu au gasit de lucru in alte domenii mai bine remunerate deci, implicit, doar cei mai putin norocosi ca sa nu zic mai putin pregatiti intrucat chiar nu doresc sa ofensez aceasta categorie socio=profesionala. Insa daca fiecare dintre cei care citesc acum aceste afirmnatii ale mele si se simt frustrati sau jigniti s-ar opri o clipa, ar privi in jurul si in trecutul lor, la colegii lor de promotie, la modelele pe care le-au avut in viata si, prin comparative cu acestia sa vada daca s-au ridicat, ca discipoli, la nivelul profesorilor lor, daca ar incerca un moment de sinceritate ar recunoaste ca esta este durerosul adevar.
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap8.pdf

Amplele modificari ce au cuprins societatea romaneasca postdecembrista, ca urmare a modificarii dramatice a raporturilor geopolitice in Europa si al inglobarii Romaniei in sfera de dominatie a Uniunii Europene nu putea lasa deoparte un capitol atat de important precum invatamantul.

Natia romana traieste insa astazi din amintirile a ceea ce a fost. A fost odata o scoala romaneasca performanta, astazi aproape distrusa – se stie, de fapt, ca daca vrei sa distrugi o natie ii ataci sistemul de invatamant.

Asa dupa cum remarca acad. Dinu C. Giurescu “Noua lege a educatiei favorizeaza formarea unei generatii fara identitate nationala.”

Cerem, deci public reprezentantilor clasei politice actuale, aspirantilor la fotoliile de parlamentari porniti deja in cursa electorala, liderilor de opinie, conducatori ai destinelor acestei natii sa se exprime cu privire la aceasta propunere a noastra: revenirea la sistemul de invatamant dinainte de ’89!