Drepturi REALE persoanelor cu dizabilitati
Promovarea ratificarii Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati de catre Parlamentul Republicii Moldova. Conventia va oferi drepturi egale si demnitate persoanelor cu dizabilitati Learn More
Recent Cause Activity
Multumim Inga pentru solidarizarea ta si disponibilitatea de a sustine aceasta cauza. Ma bucur ca iti pasa de persoanele cu dizabilitati si drepturile lor. Cred ca toti impreuna vom putea sa obtinem ratificarea de catre Parlamentul R Moldova a Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.
......ash vrea s pot face mai mult dar cel putin voi incerca sa formez o echipa de sustinatori pe facebook care sa inteleaga importanta shi valoarea acestei idei.....
....fiecare om are capacitatea de a ajuta un om diferit nu mai rau sau mai bun dar un pik diferit...un gind bun,un zimbet,sau doar o privire poate face diferenta pentru un oamenii care sunt ignorati de societate........dar nu uitati ca poate miine......cineva din familia dumneavoastra sau grupul de prieteni poate deveni un astfel de om....nu uitati ca diferenta o facem noi,nu acele persoane minunate care sufera de dizabilitati....si care au devenit doar victimile noastre si a vietii.....
Multumesc Andrei pentru sustinerea ta si pentru impartasirea experientei tale si a puctului tau de vedere privitor la Conventie.
Sunt de acord cu tine in privinta faptului ca ratificarea Conventiei in sine nu va rezolva imediat si integral toate probleme persoanelor cu dizabilitati. Este un imbold, asa cum ai remarcat. Este un inceput carei creeaza cadrul legal si ofera instrumente juridice pentru solutionarea multimii de probleme care le au persoanele cu dizabilitati. Deci acest inceput trebuie sa fie oricum. De ce sa-l amanam cat poate fi realizat acum. Cu, cat mai degraba cu atat mai bine pentru persoanele cu dizabilitati.
Conventia p/u RM va fi ca un standard care va fi aplicat in elaborarea politicilor in domeniul dizabilitati. Oricum aceste politici trebuie elaborate si aplicate si este mai bine sa fie realizate conform unor principii universale unice. Conventia ONU este produsul activitatii de ani de zile a unui grup foarte mare de specialisti, persoane cu dizabilitati, functionari publici. De asemenea Conventia intruneste experienta avansata in domeniul persoanelor cu dizabilitati mai multor state ceea ce noua ne lipseste, spre regret.
Privitor la 1 punct. Cred ca este firesc dupa ratificarea unei conventii internationale ca la inceput sa se constate incalcarile drepturilor. Acesta este punctul de pornire, avand un standrad universal unic,cum este conventia, stiind problema, este mult mai simplu de elaborat si implementat politicile in acest domeniu. Cel mai important, Conventia este prevazuta de a fi implementata gradual, in masura resurselor fiecarui stat. Doar drepturile politice si civile vor fi implementate imediat dupa ratificare. Plus la aceasta sunt puse la dispozitie resurse internationale pentru a asista implemantarea conventiei. In privinta Penalitatilor la CEDO, Constatarile incalcarii conventie, care vor fi facute de ONU si nu de CEDO, nu vor avea ca rezultat amenzi banesti ci mai degraba vor tinde sa asiste si sa ajute RM in implementarea Conventiei. Deci, amenzi de sute de mii de euro nu vor fi cu siguranta.
Privitor la al 2 punct- Sunt de acord SUA ar putea avea legi mult mai bune decat conventia cu privire la drepturile copiilor, desi insasi faptul ca toate tarile lumii au ratificat aceasta conventie si doar SOmalia si SUA nu au ratificat-o ne pune un pic pe ganduri. Pe de alta parte Americani pot sa-si permita acest lucru, eui au si o experienta democratica seculara care nu se compara cu experienta tanarului stat post-totalitar al RM. Noi suntem la etapa cand punem bazele unuui sistem de protectie sociala nou si in general, bazele statului democratic. Nu cred ca ne putem permite ca sa nu preluam experienta care deja a fost acumulata de tarile acestei lumi. Cred ca asa este mai simplu. Dar pentru ca lucrurile sa mearga mai repede trebui sa invatam din greselile si lectiilie care le-au invatat altii. De ce sa calcam si noi pe aceaisi grebla daca altii, care au calcat deja, au invatat si ne avertizeaza nu o facem si noi? Si desigur este nevoie de implicarea mai activa a ONG din acest domeniu, persoanelor cu dizabilitati si a societatii civile in general.
In privinta punctului al 3-lea. Conventia prevede ca sa fie implementata gradual, im masura resurselor fiecarui stat. Este ultima conventie care a fost ratificata de ONU si s-a tinut cont de experinta conventiilor precedenta. Doar drepturile politice si civile vor fi implementate imediat celelalte drepturi-sociale, culturale,economica vor fi implementate progresiv pe masura capacitatilor fiecarui stat. Este cea mai simpla conventie. De asemenea este prevazuta si implicarea comunitatii in procesul de implementarea a conventie nu este doar responsabilitatea guvernului. Statul oricum aloca resurse in domeniul persoanelor cu dizabilitati, subiectii economici oricum aloca anumite resurse pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati, de ce sa nu se faca aceste lucruri conform unui standard unor principii universale general recunoscute? De ce sa nu facem lucrurile bine,asa cum trebuie, fiindca oricum le facem?
In privinta ultimii intrebari, eu cred ca trebui sa avem speranta si credem ca lucrurile vor fi mai bune, aceasta ne ajuta sa traim si ne da scop in viata. Lucrurile rele sunt din abundenta, la orice pas. Dar decizia provocatoare care ne sta in fata este sa privim spre lucrurile bune, sa le alegem si sa le facem. S-ar putea aceasta sa fie o picatura in ocean dar si oceanul este alcatuit din mai multe picaturi, nu-i asa?
Ideea ta cu scaunul rulant este una foarte buna acum sa vedem cu sa convingem persoanele care vor lua deciza in privinta ratificarii conventiei ca sa se aseze in scaunul cu rotile:).
Eu am avut nenorocul sa imi fracturez piciorul, si sa merg cu carjele la universitate timp de 3 luni. Nu pot sa-mi inchipui cum rezista cei care poarta aceasta povara viata intreaga, si sunt nevoiti sa ridice 4 etaje deoarece nu este ascensor in cladire(atatea ridicam eu, numarul desigur e diferit de la caz la caz), sau sa foloseasca transportul public, sa foloseasca WC public care nu este adaptat p/u oameni fara disabilitati...
Eu nu vreau sa par negativ, si cu toate ca sustin cauza, eu cred ca adoptarea conventiei nu este o solutie ci un miiiiic imbold. Pot argumenta:
1. RM a adoptat toate (sper ca nu gresesc) convetiile internationle cu privire la drepturile omului, adoptarea acestor conventii nu a avut ca efect respectarea drepturilor in RM, ci constatarea nerespectarii acestor dr. de catre CEDO si ca rezultat penalizarea RM. Deci adoptarea actului nu echivaleaza cu implementarea conditiilor in realitate.
2. Americanii nu au adoptat conventia internationala cu privire la drepturilor copiilor, deoarece prevederile legislatiei americane in aceasta materie este mult mai stricta. Rezulta ca nu toti au nevoie sa fie "impinsi din urma" prin diferite conventii ca sa faca un lucru bun. Trebuie sa fie doar vointa.
3. Eu nu am citit conventia data, dar daca este o conventie internationala rezulta ca ea trebuie sa fie actuala si tarilor occidentale, astfel ar putea fi o povara prea impunatoare p/u micul nostru guvern, care dupa parerea mea subiectiva este indiferent fata de persoanele cu disabilitati.
Intrebarea mea este: De ce se crede ca conventia data va avea efect intr-un stat, care nu a luat nici cele mai elementare masuri in folosul persoanelor cu disabilitati ne mai vorbind de unele masuri complexe prevazute de conventie, unde sunt flagrant incalcate conventiile deja adoptate, promulgate, si publicate in monitorul oficial?
p/u un efect mai amplu eu propun ca in ziua cand se va adopta conventia in parlament fiecare demnitar sa vina intr-un scaun cu rotile la parlament, folosindu-se de transportul public, si sa fie in scaun timp de 12 ore, nu stiu de ce, dar cred ca dupa o astfel de experienta vor fi mult mai solidari, si vor asculta cu mai multa atentie problemele acestor oameni!
Eu sustin aceasta cauza, si daca avem sorti de izbanda eu cred ca nu trebuie sa ne oprim doar la drepturi, daca nu gresesc nu avem niciun demnitar cu disabilitati FIZICE (cu mintale ramane de vazut), nici in parlament nici in guvern ceea ce eu consider o greseala care tebuie reparata!
Pe data de 12 noiembrie 2009 în incinta holului Centrului Republican pentru Copiii şi Tineret „ARTICO” a avut loc deschiderea Expoziţiei de Fotografie Photovoice “Peste Bariere”, program desfăşurat pentru prima oară în Republica Moldova. Scopul expoziţiei Photovoice „Peste bariere” a fost de a oferi tinerilor cu dizabilităţi posibilitatea de a-şi exprima opinia lor, prin intermediul fotografiei, privitor la provocările lor cotidiene şi problemele întîmpinate de persoanele cu nevoi speciale. În acest fel neobişnuit, tinerii au dorit să reprezinte vocea persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova şi astfel să participe şi să contribuie la procesul de elaborarea politicilor publice care îi vizează. Programul PHOTOVOICE a avut ca scop familiarizarea participanţilor cu diferite tehnici de fotografiere, analiza fotografie, scrierea unei legende (captions) a fotografiei, etc. De asemenea persoanele cu dizabilităţi au reuşit în aceste trei module ale cursului de instruire să înveţe principiile şi regulile de organizare a imaginii în prim plan, au practicat şi tehnicile perspectivei liniare prin care este reprezentată forma şi mărimea relativă a elementelor unei imagini, la fel au realizat fotografii conform spectrului luminii solare cît şi a contrastului culorii în sine.
Drept instructor principal al programului PHOTOVOICE a fost fotograful Nicolae Pojoga, din Chişinău, şi Sorina Bunescu, reprezentant CERE (Centrul de Resurse pentru Participare Publică), România. Ambii Instructori au ţinut să menţioneze celor 15 participanţi că “Orice fotografie reprezintă un mesaj oarecare, şi anume unul artistic, ceea ce face să vibreze sufletul privitorului şi îl face să simtă emoţia reprezentată”- lucru simţit de vizitatori la prezenta expoziţie. Participanţii sunt încîntaţi de desfăşurarea unui astfel de program şi speră ca fotografiile realizate de ei au reuşit să elucideze obiectiv problema dizabilităţii în Republica Moldova şi să aibă un impact pozitiv asupra întregii societăţi. Olesea Scripnic spune că fiind participantă a acestui program s-a simţit ca un mare specialist în ale fotografiei. “Acest proiect mă va ajuta în dezvoltarea mea multilaterală, în găsirea gustului estetic şi în descoperirea frumuseţii din faţa obiectivului. Acum ştiu că o poză frumoasă nu reprezintă doar zîmbete şi flori, ci şi orice element compact prins în cadru” – a mai adăugat Olesea.
Elena Cucuruzeanu şi Vica Boţan, alte două participante ale acestui curs, fiind prezente la expoziţia “Peste bariere” s-au arătat încîntate de participare şi şi-au arătat admiraţia faţă de ideea desfăţurării unui astfel de program în Republica Moldova. La expoziţie au participat mai mulţi membrii ai Iniţiativei pentru ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, invitaţi din partea MPSF, mass-media şi alţi vizitatori. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Misiunii OSCE în Moldova în cadrul Iniţiativei pentru ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.